Știi octombrie?
Mi-e ceață-n gânduri,
iar timpul îmi e
o mare de ramuri,
ce-și desfrunzesc
dorurile îngălbenite
de valsul frenetic
al toamnei.
Ești trist octombrie…
Și te sfârșești,
odata cu frunzele-vise,
izbite de pământ.
Cu bine, octombrie!